marți, 1 august 2017

Creşterea pisicii 101

Pentru că am adoptat recent un pisoi, am studiat în ultima vreme diverse materiale despre cum să creşti o pisică, de la broşuri la enciclopedii. Cea mai completă carte de care am dat şi pe care o recomand este "Think like a cat" de Pam Johnson-Bennett, dar aceasta nu are imagini, de aceea e bine să o completezi cu materiale online sau tipărite care au fotografii. Voi încerca să fac un rezumat cu informaţii de bază, de folos celor care au pentru prima dată o pisică şi vor să găsească o introducere în minunata lume felină. Dacă vrei o pisică, poţi începe cu acest filmuleţ care îţi explică destul de bine comportamentul ei aparent ciudat:

Fiindcă motănelul meu este de rasă comună şi nu am alte animale de companie, nu m-am interesat foarte mult de anumite aspecte cum ar fi: femelele gravide şi femela cu pui în perioada de alăptare, pisici în vârstă, probleme specifice ale diferitelor rase, cum să procedezi cu pisica atunci când ai deja un câine sau vrei să adopţi unul etc. deci ce scriu aici nu este nici pe departe exhaustiv, dar fiecare poate să se documenteze mai mult, în funcţie de situaţia sa.

În primul rând, te-ai gândit să-ţi iei o pisică, dar nu eşti sigur dacă să faci asta. Uneori vezi pui foarte drăgălaşi, pe stradă sau pe care cineva încearcă să ţi-i dea (gratis sau nu) şi e greu să rezişti tentaţiei, mai ales dacă faci o vizită la adăpostul de pisici - unde sunt nişte exemplare tare simpatice. Chiar dacă nu ai alergie la pisici şi îţi plac aceste animale, trebuie să ţii cont de faptul că o pisică are nevoie de atenţie şi îngrijirea ei presupune mai mulţi sau mai puţini bani. 

Deci nu-ţi lua pisică dacă eşti mai mereu plecat sau cel puţin ia două ca să-şi ţină companie când tu eşti la serviciu. În caz că ai copii mici, aceştia trebuie supravegheaţi permanent în preajma pisicii pentru că pot să se joace cu ea într-un fel care ei nu îi place. Dacă ai sau copiii tăi au hamster, peşti sau canar, ele trebuie ţinute într-o cameră separată, unde nu intră pisica. Ce se va întâmpla dacă vei avea un partener care nu suportă pisica? În general, încearcă să previi posibilitatea de a abandona o pisică.

Dacă îţi iei o pisică de rasă poţi afla multe despre personalitatea ei înainte să crească, mai ales dacă îi cunoşti părinţii; pisicile adoptate fără istoric sunt imprevizibile. Pe de altă parte, rasa comună este mai rezistentă la boli, fiind mai aproape de strămoşul ei sălbatic, iar rasele care au fost obţinute în timp de om moştenesc boli genetice. Deşi sunt frumoase, rasele cu păr lung lasă mult păr în casă şi au un risc mai mare de a regurgita părul. Pisicile Sphynx (fără blană) sunt în general mai greu de întreţinut, din alte motive. 

Personal, cred că cel mai bine e să adopţi o pisică de la adăpost sau un pui abandonat, găsit pe stradă, pentru că nu e atât de costisitor şi participi la soluţionarea problemei pisicilor fără stăpân. Cel puţin în Bucureşti, au apărut foarte multe, acum că nu prea mai există câini maidanezi. Strada e un loc periculos pentru pisici, care pot fi lovite de maşini, suferă de frig iarna şi în general găsesc cu greu hrană. Ca să nu mai vorbesc de psihopaţii care fac rău pisicilor.

În caz că adopţi un pui, nu-l separa de mamă până la aprox opt săptămâni când poate fi înţărcat. Puii de pisică trebuie hrăniţi cu lapte special (în caz că au fost separaţi precoce de mama lor); laptele de vacă le poate face rău. Dacă e posibil, du întâi pisica la veterinar şi apoi acasă, în caz că nu ai luat-o de la cineva care ţi-a dat carnetul ei de sănătate şi are vaccinurile făcute. Poţi să cumperi un pătuţ pentru pisică, dar ea va dormi unde vrea, de exemplu cu tine în pat, dacă o laşi.

Veterinarul îţi va da un carnet de sănătate al pisicii, care-ţi va fi de folos inclusiv dacă vrei să pleci cu ea din ţară, şi va stabili un program de vaccinare. Este posibil ca puiul să aibă paraziţi interni pentru că sistemul digestiv nu este bine dezvoltat, pentru care va primi o pastilă specială. Multe pisici de pe stradă au purici şi râie auriculară. Şi pentru acestea există medicamente speciale. 

Dacă vrei să speli pisicuţa găsită murdară, închide uşa de la baie ca să nu fugă şi bag-o în chiuvetă sau cadă; e bine să ai un suport de cauciuc anti-alunecare. Trebuie să ai un şampon pentru pisici, care va costa mai mult decât şamponul tău :) Nu uda pisica pe cap, ci şterge-i urechile, eventual ochii (la persane se acumulează pete lacrimale sub ochi) cu o cârpiţă sau vată umezită. 

Şterge pisica în prosoape mai vechi - eventual îmbracă-te şi tu în haine mai proaste pentru că e posibil să se zbată când o speli - şi apoi usuc-o cu foehn-ul dat la minim. Înainte de spălare, este bine să fie periată, mai ales dacă are părul lung. Apropo de asta, pisica cu păr lung trebuie periată zilnic şi spălată o dată la 1-2 luni. Rasele cu păr scurt pot fi periate doar o dată pe săptămână şi spălate mai rar. În caz că nu stau să le dai cu peria, poţi folosi o mănuşă specială. E bine să le simţi corpul cu mâna ca să vezi dacă e ceva anormal cum ar fi o tumoare ce se simte prin piele.

Pare exagerat, dar se recomandă şi spălarea zilnică pe dinţi a pisicii, cu o pastă - cum altfel? - specială şi periuţă pentru copii. Asta dacă reuşeşti să faci pisica să stea. Este o provocare şi când trebuie să-i dai o pastilă.

Ca mâncare de pisici sunt produse variate pe piaţă, dar două categorii principale: mâncare umedă şi uscată. Poţi să-i faci mâncare şi tu, dacă ţii cont de nevoile ei: multe proteine, un consum moderat de grăsimi, puţini carbohidraţi. În niciun caz nu impune pisicii un regim vegetarian sau vegan! Pisica e un animal carnivor, iar dacă tu eşti împotriva consumului de carne, mai bine nu-ţi lua pisică sau fă o excepţie pentru ea, având în vedere că acesta e regimul alimentar natural pentru feline. Nu uita să-i pui şi apă proaspătă într-un bol separat şi spală bolurile zilnic.

Pisicile care sunt hrănite doar cu mâncare uscată, care e lăsată toată ziua în bol, au tendinţa de îngrăşare după ce cresc şi sunt castrate, pentru că nu prea mai fac mişcare. Este recomandabil ca puiul să fie hrănit de 4 ori pe zi cu mâncare specială pentru pui, iar pisica adultă de două ori pe zi. Eventual încălzeşte mâncarea umedă pe care o ţii la frigider, cum ar fi resturile dintr-o conservă. Orice schimbare de dietă se face treptat, pentru că pisicile pot fi foarte mofturoase. 

Dacă pisica este deja obeză (nu îi simţi oasele la atingere), joacă-te mai mult cu ea - ca să slăbească făcând mişcare - şi apoi hrăneşte-o, ca răsplată. Poţi folosi jucării în care se pune mâncare uscată pentru care pisica trebuie să "muncească". De exemplu un dispenser cu găurele din care ies bucăţele de mâncare atunci când este agitat de pisică prin casă. Există şi gustări speciale pentru a antrena pisica, dar poţi folosi şi mâncare obişnuită, oferindu-i porţii mici când ea face un lucru pe care vrei să o înveţi, de exemplu răspunde la nume. 

Numele ei trebuie să fie cât mai simplu (una sau două silabe) şi trebuie să o chemi mereu pe acelaşi nume. Nu o striga chiar cum intrii în casă pentru că vrei să eviţi să stea pe lângă uşă, fiind posibil să fugă. Nu-i striga numele furios pentru că nu o să-ţi mai răspundă. Nu o bate niciodată si nu o pedepsi pentru că ai găsit mobila zgâriată - ea nu vede ceva rău în asta şi nici nu va face legătura dacă nu e o reacţie imediată - şi nu-i băga nasul în litieră ca s-o înveţi să-şi facă acolo nevoile pentru că vei obţine efectul contrar.

Pentru litieră există mai multe soluţii, fiind disponibile litiere descoperite, care sunt mai bune pentru ea, dar din care va împrăştia nisipul, şi cele acoperite, care sunt mai bune pentru tine, dar în care pisica va suferi din cauza spaţiului îngust şi a mirosului concentrat. Dacă pisica nu vrea să facă la litieră, sunt mai multe motive posibile, cel mai frecvent fiind murdăria litierei. Aceasta trebuie curăţată zilnic sau chiar de două ori pe zi, ca best practice. 

Dacă pisica nu e pretenţioasă, poţi curăţa mai rar litiera (mai ales cu cea acoperită nu te va deranja mirosul câteva zile), dar este bine să vezi în fiecare zi dacă face pipi normal sau dacă are diaree, pentru că poţi să o duci din timp la veterinar în caz că este ceva în neregulă. Litiera trebuie pusă mai departe faţă de locul unde mănâncă, într-o cameră unde are mereu acces şi care nu e foarte umedă; dacă o pui în baie, este recomandabil ca baia să fie bine ventilată. 

Fiecare pisică trebuie să aibă litiera ei şi sunt unele pretenţioase care vor litieră separată pentru treaba mică şi cea mare. S-ar putea să nu-i placă nisipul, deci încearcă mai multe tipuri de nisip. Dacă face pipi în altă parte decât în litieră - pe covor, canapea etc - spală imediat locul ca pisica să nu simtă mirosul şi să facă din nou acolo. În caz că ai găsit caca pe parchet, ia-l cât poţi de bine cu mănuşi sau hârtii şi pune-l în litieră, ca să înţeleagă că trebuie făcut acolo şi nu în altă parte. 

O femeie însărcinată trebuie să se ferească de excrementele pisicii pentru că poate lua toxoplasmoză. Dacă e posibil, nu trebuie să facă ea curat la litieră, ci altcineva. Dacă nu, să folosească mănuşi de protecţie şi să se spele pe mâini temeinic pentru că poate face rău fătului. În general, e bine să fii cât mai curat şi ordonat când ai pisică, pentru că ea poate mânca de pe jos tot felul de lucruri care îi fac rău şi, mai rău decât un câine, ajunge în locuri înalte unde are acces la orice lucru neînchis în dulap. 

Pentru siguranţa pisicii, nu o lăsa în balcon (cel puţin nu dacă ai balconul deschis) pentru că ea poate sări după un porumbel - nu-şi dă seama la ce înălţime e. Nu păstra plante care pot fi otrăvitoare pentru ea - pisicilor le place să roadă ierburi - şi nu lăsa la îndemână medicamentele tale sau orice ar putea înghiţi şi îi face rău, mai ales când este mică. Pisica e ca un copil mic: orice precauţii ai lua pentru un bebeluş - de ex să pui protecţie la prize, poţi lua şi pentru ea.

Tot pentru siguranţa ei, nu o lăsa singură pe stradă decât dacă era deja adultă obişnuită cu acest stil de viaţă când ai primit-o în curte la tine. Dacă vrei să o plimbi există hamuri pentru pisici şi orice pisică ar trebui să aibă o zgardă cu informaţii vitale - nr tău de telefon în caz că se pierde - pentru eventualitatea în care fuge de acasă. Se mai poate implanta un cip, care în unele ţări e chiar obligatoriu. Ca să nu se simtă ca la închisoare, ia-i accesorii pentru casă care le plac pisicilor plus jucării care să imite prada ei naturală (şoricei, păsărele, insecte).

Locul de zgâriat este de asemenea important deoarece pisicile au instinctul de a zgâria şi în lipsa unui sisal (pe care poţi sa-l construieşti şi tu) o sa-ţi distrugă mobila. Ghearele pisicii, mai exact ultimii mm înainte de curbură, pot fi tăiate lunar, cu atenţie să nu tai prea mult, ceea ce ar fi dureros pentru ele. Dacă totuşi zgârâie se pot pune nişte "unghii false" de plastic peste cele naturale, dar să sperăm că nu se ajunge aici cu pisica ta. Nu lăsa pisoiul să muşte când te joci cu el, îl înveţi prost pentru când se face mai mare.

Când ajung la 6-8 luni, pisicile devin adolescente care se pot reproduce. Femelele vor scoate sunetele acelea stridente noaptea, iar masculii vor face pipi din picioare în toate colţurile posibile. Soluţia este să castrezi sau să neutralizezi pisica, ceea ce o fereşte de o serie de boli. Dacă vrei ca periodic femela să aibă pui şi motanul să fie dat la montă, există şi anticoncepţionale care le fac să nu mai fie în călduri tot timpul, dar acestea au efecte secundare nocive pentru pisici. Pisica fertilă este mai greu de gestionat decât una fără organe genitale, care e în general mai docilă.

În caz că pleci în vacanţă, cel mai bine este ca în lipsa ta să vină zilnic o persoană de încredere care să-i dea de mâncare, să se joace cu ea şi să-i cureţe litiera, pentru că pisicilor le place rutina, nu schimbarea. Dacă nu este posibil, caută un loc cu cat sitters, care îţi vor adăposti şi îngriji pisica. Poţi să o iei cu tine în vacanţă dacă hotelul unde stai şi avionul cu care mergi acceptă animale de companie. 

Când mergi cu maşina, nu o lăsa în soare cât timp tu opreşti la benzinărie să mergi la toaletă şi să cumperi ceva, pentru că pisicile sunt mai sensibile decât oamenii la căldură. În orice caz, foloseşte un transportor (care se pune pe bancheta din spatele maşinii şi peste care se pune centura), eventual unul aprobat de companii aeriene. Reţine că orice mutare este stresantă pentru pisică. Chiar dacă renovezi o cameră, încearcă să-i oferi un loc de linişte în altă cameră.

Pentru urgenţe, e bine să ştii care e cel mai apropiat spital sau clinică veterinară unde poţi merge la orice oră. De altfel e bine să ai în casă o trusă de prim ajutor pentru pisică şi să fii cât de cât familiar cu acordarea primului ajutor unei pisici. De exemplu şi pisicilor li se face respiraţie gură la gură, dar masajul cardiac trebuie făcut cu grijă să nu-i rupi coastele. E recomandabil să ai şi provizii de hrană pentru ea (cum ai avea pentru tine) în cazul unui dezastru natural în care magazinele ar fi închise o vreme. Nu în ultimul rând, o poză recentă cu ea pe care poţi să foloseşti în caz că dispare.

Cu vârsta, pisicile devin mai dificile, iar unele sunt dificile încă din tinereţe. Este greu de crezut, dar şi animalele au tulburări de personalitate care pot fi rezolvate prin terapie - pentru asta ai nevoie de un specialist în comportamentul pisicii - şi în ultimă instanţă cu medicamente. Dacă îţi permiţi, fă tot ce se poate să "recuperezi" o pisică prea timidă sau prea agresivă, nu te grăbi să o părăseşti sau să o eutanasiezi pentru că nu se comportă aşa cum doreşti tu. Încearcă să înţelegi ce "comunică" prin mieunat şi nu o compara cu un câine. Pisica este unică în multe feluri.

luni, 6 martie 2017

Oamenii străzii

Am trimis pe 22 februarie un mail către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, pentru că am vrut să aflu ce se face pentru persoanele fără adăpost, din banii de taxe şi impozite locale. Azi am primit răspunsul, de la care poţi pleca dacă vrei să fii voluntar(ă) în asociaţii care se ocupă cu ajutarea acestor persoane sau doar să presezi autorităţile să se implice mai mult. 

În primul rând, există adăposturi pentru persoanele fără domiciliu? Pe scurt: da, unul pentru copii, niciunul pentru adulţi, în acest sector. Există o cantină socială în Ferentari despre care nu ştiu prea multe, dar din câte văd nu se adresează chiar persoanelor fără adăpost, din moment ce e nevoie de acte pentru a face dosarul prin care să beneficieze de serviciu - acte pe care presupun ca nu le au aceste persoane. Ar putea să se adreseze la Evidenţa Populaţiei, însă nu ştiu cât de mulţi sunt în măsură să trateze cu autorităţile, mai ales că unii poliţişti au obiceiul să-i bată fără motiv.

Mai există un program de asistenţă a persoanelor dependente de substanţe (alcool, droguri etc), dar cum instituţia scrie că persoanele fără adăpost "pot fi incluse" în program, nu că au fost şi sunt incluse cu succes, mă face să cred că nici acest program nu are o componentă dedicată dependenţilor din stradă. Dependenţa este una din cauzele pierderii domiciliului, printre altele.


Nu se menţionează nicio baie comunală în sector, în schimb se precizează un ajutor de 100 de lei pe lună sub formă de tichete pentru persoanele cu handicap. Din nou, e nevoie de un dosar ca să arăţi că ai un handicap, iar dacă handicapul este psihic, trebuie să fie foarte greu pentru cineva să obţină în mod independent această formă de ajutor. 

Interesant este că există teoretic un ajutor de plată a chiriei, dar nu sunt clare şi condiţiile în care se oferă acesta. La fel, oricine vrea să-şi continue studiile abandonate "poate" fi inclus în programul "A II-a şansă", dar câte persoane adulte fără adăpost beneficiază de acest program nu este clar. 



La final, instituţia informează că a depistat 109 adulţi fără adăpost - ei sunt probabil mai mulţi, dar poate s-au ascuns ca să nu fie "depistaţi" - dintre care 28 au fost incluşi într-un program de plată a chiriei; nu ştiu dacă e vorba de părinţii unor copii sau pur şi simplu adulţi fără familie. Dar presupun că ajutorul se oferă în mod prioritar copiilor şi deci părinţilor acestora. Oricum, aceste persoane au fost sprijinite de DGASPC sector 5 şi pentru găsirea unui loc de muncă, ceea ce este un lucru bun, pentru început (dacă informaţiile sunt corecte).


Există un Serviciu de Intervenţie pentru Copiii Străzii (practic un serviciu împotriva cerşetoriei), dar un adult fără adăpost care cerşeşte nu prezintă acelaşi interes. În concluzie, nu se fac efectiv prea multe pentru ajutarea persoanelor fără adăpost, poate din lipsa de fonduri, poate din lipsa voinţei politice - aceste persoane sunt relativ puţine şi nu votează. Sunt oameni care nu-şi pot exercita drepturile şi care depind de mila celorlalţi ca să-şi ia o bere, cât şi de resturile de mâncare din pubele.