marți, 16 iunie 2015

Identitatea online şi trăsăturile de personalitate vs. utilizarea Facebook

Prezentarea sinelui este un proces important în interacţiunile umane. Oamenii tind să spună lucruri despre ei altor oameni care au împărtăşit, la rândul lor, informaţii despre ei. Anumite cercetări au sugerat că, online, identitatea poate fi alterată, oamenii tinzând să împărtăşească mai multe informaţii despre ei, comparativ cu alte forme de comunicare. De cele mai multe ori, este vorba de informaţii adevărate, pentru că utilizatorii ştiu că ar putea fi "prinşi" cu minciuna de persoanele din reţeaua lor cu care sunt prieteni şi în realitate.

Totuşi, anumite lucruri pe care le scriu utilizatorii de Facebook sunt exagerate în favoarea lor. Deci nu este foarte clar ce procent din toate informaţiile reflectă realitatea, comparativ cu formele de comunicare mai personale. Cei timizi admit că reţelele sociale îi ajută să-şi crească numărul de contacte şi interacţiuni, dar este greu de cuantificat beneficiul acestui fapt. Împărtăşirea informaţiilor se poate face îm mod implicit, exprimând în scris idei şi sentimente, dar de cele mai multe ori se face prin publicarea de fotografii sau videoclipuri cu sine.

Mai mult decât exprimarea unei identităţi, pe Facebook se face management-ul impresiei, deoarece aici este prezentat "sinele ideal". Acesta este motivul central pentru crearea unui profil de Facebook, dar cea mai mare parte din timp este petrecut interacţionând cu alte persoane, nu prezentând informaţii personale. De fapt, extrovertiţii desfăşoară mai multe activităţi pe Facebook decât introvertiţii, aşa cum vom vedea în continuare.

Cum influenţează factorii psihologici utilizarea reţelelor sociale online? Pentru a răspunde la acest lucru, cercetătorii au folosit cinci dimensiuni ale personalităţii: extraversiunea, nevrotismul, deschiderea, agreabilitatea şi conştiinciozitatea. Să începem cu extrovertiţii: aceştia participă la mai multe activităţi sociale, atât offline cât şi online. Ei folosesc Facebook pentru a menţine şi a întări legăturile deja existente. În mod intuitiv, extrovertiţii au mai mulţi prieteni şi comunicarea cu aceştia îi face dependenţi de Facebook.

Nevrotismul, sau instabilitatea emoţională, nu afectează numărul de prieteni, în schimb influenţează modul cum o persoană utilizează Facebook; de exemplu, persoanele mai nevrotice nu dau foarte multe informaţii despre ele. Persoanele deschise la noi experienţe folosesc mai multe aplicaţii oferite de Facebook, iar persoanele mai puţin agreabile tind să petreacă mai mult timp online pentru că acolo...nu e nevoie să fie agreabile, spre deosebire de "lumea reală".

Între conştiinciozitate şi folosirea Facebook este destul de greu să găseşti corelaţii, totuşi există studii care arată o relaţie invers proporţională între cele două. În afară de big five, mai sunt şi alţi factori psihologici care pot fi luaţi în considerare. De exemplu, stima de sine, a cărei relaţie cu Facebook este de asemenea greu de stabilit. Unele cercetări arată că persoanele cu stima de sine redusă petrec mai mult timp pe Facebook pentru a compensa acest lucru, dar sunt şi opinii contrarii sau studii care arată că nu există nicio legătură statistică între cele două.

Sunt persoanele care stau mult online mai singure? Este posibil ca ele să se izoleze fizic şi din această cauză să se simtă singure, totuşi o reţea socială este un loc pentru comunicare, deci ajută persoanele singure să interacţioneze mai mult.
Ne face Facebook mai narcisişti? Nu, dar este posibil să "măsori" nivelul de narcisism al unui utilizator doar analizându-i profilul. Dacă are multe fotografii în care vrea să arate cât mai atrăgător, publică informaţii despre el care îl pun într-o lumină bună etc. 

S-au făcut şi numeroase studii care încearcă să stabilească o relaţie între folosirea Facebook şi depresie sau chiar sinucide. Rezultatele cercetărilor sunt contradictorii sau duc la concluzia că nu există nicio relaţie de acest fel. Totuşi, persoanele care au tendinţa să se concetreze pe experienţe triste din trecut sunt negativ influenţate de comparaţia cu alte persoane din reţea. 

Mesajele de sinucidere reprezintă un fenomen relativ recent pe Facebook, motiv pentru care s-au introdus şi helplines speciale pe reţea. Relatarea acestor cazuri în presă este posibil să fi dus la efectul Werther (numit după romanul lui Goethe) şi anume copierea acestor sinucideri de către persoane predispuse la a-şi lua viaţa. Dar Facebook poate avea şi efectul contrar, şi anume de a ajuta o persoană deprimată să simtă că face parte dintr-o comunitate, până când apelează la ajutor specializat.

În afară de aceşti factori, mai sunt importanţi şi cei socio-demografici, cum ar fi vârstă, sex, stare civilă etc., care influenţează modul în care persoanele folosesc Facebook - de exemplu dacă dau mai multe sau mai puţine informaţii despre ele în reţea. 

vineri, 5 iunie 2015

Ne face Facebook (ne)fericiţi?

Există mai multe studii care au investigat posibili factori motivaţionali care îi duc pe utilizatori la crearea şi menţinerea de profiluri pe reţele de socializare. Concluzia care se poate extrage din aceste studii este că utilizatorii sunt motivaţi de a transfera relaţiile sociale din offline în online, de a împărtăşi informaţii despre sine altor membri în mediul online şi astfel de a întări relaţiile offline.

Pentru a simplifica, există doi factori motivaţionali importanţi pentru utilizarea Facebook: dorinţa de a aparţine (conexiuni cu alte persoane şi căutarea aprobării) şi dorinţa de prezentare a sinelui - management-ul impresiei. Acestea două pot coexista sau pot fi motive independente de a utiliza Facebook.

Numeroşi cercetători au demonstrat că oamenii în general sunt foarte dependenţi de suport social din partea altora, iar ostracizarea poate avea efecte negative asupra sănătăţii mintale şi bunăstării fizice. Stima de sine este intim legată de includerea individului  în grupuri sociale.

Ca mediu online, Facebook oferă posibilitatea ca utilizatorii să etaleze o identitate idealizată, în locul uneia realiste. Există şi o corelaţie între postarea de conţinut indecent şi dorinţa de a impresiona. Pe de altă parte, s-a descoperit că persoanele care primesc feedback pozitiv online sunt aceleaşi care şi în mediul offline sunt bine evaluate, deci reprezentarea nu este departe de realitate.

Literatura ştiinţifică abundă în controverse şi dezbateri despre efectele utilizării Internetului în general şi reţelelor de socializare în particular, asupra bunăstării psihologice a oamenilor. Aceste efecte pot fi incluse în paradigma "bogaţii se îmbogăţesc şi săracii sărăcesc": cei care sunt oricum mai extrovertiţi se simt mai bine în acest mediu, iar cei mai introvertiţi, mai rău.

Şi în cazul Facebook, multe studii se contrazic atunci când este vorba de efectele asupra efectelor benefice sau nu. De fapt, utilizarea Facebook este o măsură a integrării sociale, fiind o extensie şi nu o substituire a interacţiunii faţă-în-faţă cu prietenii.Spre deosebire de alte reţele sociale, Facebook oferă ocazia de a arăta online prieteniile pe care deja le ai offline, nu de a face noi prieteni.

Pentru a înţelege mai bin influenţa Facebook asupra stării de bine personale, trebuie să examinăm relaţia dintre diferitele măsuri ale utilizării Facebook (timpul petrecut aici, de exemplu) şi anumtie particularităţi ale personalităţii sau alte caracteristici psihologice, cum ar fi narcisismul sau sentimentul de singurătate. După aceasta, ne vom putea întreba dacă Facebook a dus la acestea sau invers. Dar asta în alt episod.